mesaj criptat pe şira spinării

am strâns un timp neînţeles între omoplaţi

ca-ntr-o clepsidră de piele
mărginită cu felii de lămâi în zahăr ars
înăuntru e un arţar
curge sirop caramelizat printre
foile zimţate
pe mijloc e crestată o bilă
prin ea se vede marea fără banchize
tocită de alizee

prezentul curge cu bob scurt
picurând dintre ramurile veştede
pe scoarţa zgrunţuroasă

vine iarna

o parte din mine moare odată cu
pământul galben din cărămizile căzute
sub rădăcinile dunelor
cealaltă îşi rade coastele
şi le presară peste inimă
drept iglu

mi-am tăiat codiţa turcoaz
care îmi ramifica pleoapa
în semn de exilare
de sub aripa protectoare
a copilăriei