joi, februarie 23

mi-am pierdut paşii

nu cred că mai e vreun viitor aici
atâta timp cât ne despart covoare de nervi
corpul a fost doar o matrice
m-am topit
în hotarul dintre tine şi viaţă
şi am murit
pe braţele unui râu străin
crezând că nu mă iubeşti
fiindcă niciodată nu mi-ai arătat nimic
mi-am zbătut coapsele între palmele tale
ca un fluture în borcan
râsul tău culmina cu durerea sufocării
lacrimile nu se sinchiseau de ochii
care le priveau
iar tu călcai pe ele fără să crâcneşti
mă simţeam o păpuşă voodoo
stând acolo
răstignită în acele melodramei
din care nu mă puteam rupe

am lăsat urme pe unde am trecut
drumeţiile în căutarea uitării au apus demult
- alegerea zace în pumnii tăi.

sursă foto

5 comentarii:

Bianca Dobrescu spunea...

mi-a plăcut

Alle. spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
£αvi H. spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Florea spunea...

covoare de nervi ?adica...nu inteleg..

adelici spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.