la prologue.
de pe-atunci mă
ascundeam în umbra ta
şi încercam s-o
ţin cât mai strâns în braţe
Paula Bonet |
l'introduction.
când am plecat
de-acasă aveam unghii lungi, pictate cu
marea albă şi
pescăruşii albaştri
le foloseam
drept cuier dacă voiam să fiu puloverul
care-ţi ţinea
de cald;
l'intrigue.
ce n-am înţeles
eu probabil niciodată
e că vara nu ai
nevoie de un pulover
la table des
matières.
1.
fragmente de luni adunate-n kilometri merşi
2.
prin noapte prin ceaţă prin bălţi de soare
3.
cuvintele care ne-au căzut din gură
// au fost împărţite zilelor mâzgălite
în calendar
*sau
pierdute uneori pe drumul de întoarcere, cum îşi pierd copacii
frunzele1 //
4.
ne-au lăsat muţi până când pavelele au început să se decoloreze
în griuri şterse, iernatice
5.
şi să se crape de la jumătate, cerşind despărţirea
paşilor noştri
6.
până când
la grande finale.
am
rămas fără paşi
în
mijlocul iernii
______________________________________________
1 frunzele se lipesc la loc cum şi cuvintele formează
fraze
dar nu va semăna niciodată cu întregul de la
începutul poveştii noastre
Un comentariu:
Puloverul este pufos si tine de cald. Chiar si vara poate sa iti fie frig.
Trimiteți un comentariu