/într-o noapte, îşi luă inima de dinţi şi o lăsă
ştirbă
dar cu buzele mai cărnoase ca niciodată
iar apoi/
*hai să spunem poveşti*
din când în când
vine iarna şi mă găseşte la masă, cu sufletul în palme şi sternul golit
de vânt de ger de tuse seacă
atunci,
urşii polari încep să-şi construiască un iglu deasupra capului meu
încercând să tragă norii de ţurţuri
vremurile-s grele, nu mai ninge ca altădată, uneori nu mai ninge deloc
că e noapte şi e mai întuneric decât a fost vreodată pentru că luna
a tras perdelele şi a început să plângă pentru noi, stelele
că ne stingem aşa cum ne naştem
din praf de cometă ruginită şi strălucim doar cât să
ardem munca urşilor şi să ne-aprindem felinarele
(aşa ne-am cunoscut noi -
- tu ai început să construieşti un iglu
eu începusem să mor puţin câte puţin/
- tu mi-ai găsit aluniţa de pe ceafă
eu ţi-am zis că e de fapt e un întrerupător
)
şi întrerupătorul ăla a aprins şi felinarul de pe stradă
odată cu toate becurile din casă
iar apoi
/ţi-am făcut cafea şi-am pus-o pe pulover
să rămână caldă
iartă-mă/
 |
| Florin Piersic Jr. pentru postit drama |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu