tequila sunrise

mi-am dorit ca şapte ore pe zi să văd răsăritul
şi apusul să fie doar o scânteie
în schimb
răsăritul mă pierde mereu între cearşafuri şi pături între pături şi cearşafuri
între coşmaruri şi cafea între cafea şi faptul că nu mai beau cafea deşi am nevoie
măcar de-o ceaşcă goală
iar apusul, ei bine, apusul?, mă trânteşte de pereţii pe care-şi varsă lacrimile
când înoată-n fiecare peşte mort adus de maree la ţărm

David Fleck

mi-am dorit ca tu să-mi dai şapte ore de răsărit şi m-ai minţit
iar după ce m-ai minţit te-am iubit pentru că
m-ai învăţat să-mi desenez propriul răsărit
ai fost pensula fiecărui răsărit fie că uneori rămânea doar o
încercare eşuată de a sfărâma cerul
apoi

apoi
mi-am dorit să te am

mi-am dorit să fiu răsăritul tău cum
îmi eşti tu răsărit

________________________________
de ce nu mi-ai spus când vii?
te-aş fi aşteptat la gară