era o derăpănătură mare acolo
se vedea de la fereastra luiuite
a venit un avion cu ruşi şi au adus
pui de prepeliţă
la sfârşitul lui octombrie
când bunicul era încă în spital
târşâindu-şi picioarele răguşite
pe holurile reci şi mizere
ale secţiei cardiologie
toamna a petrecut-o uitat de nori
printre pereţi crăpaţi de mucegai
şi arşi de soarele intrat cu forţa
prin geamurile spălăcite
cu barba nerasă ca un van gogh
al casei bătrâneşti din chirpici
încă văd cum stătea cu ochelarii aplecaţi
pe vârful nasului moştenit de mine prin mama
un pic cocoşat asupra mesei de mahon
învăţându-mă să fac adunări
cu numere din două trei cifre
primeam o bomboană
când după egal apăreau pătrăţele
umplute corect de un creion hardtmuth
lipit de o mânuţă de opt ani
nu a plecat cu chinuri în ochi
sau cu suturi pe inimă
ci cu fruntea umilă într-un rai orb
de apusul mort al celor două luni
5 comentarii:
Ow :( Ce frumos,m-aifacut sa ma gandesc la bunica mea... mi-o si imaginez la spital...
Sincer nu am mai auzit melodia asta, dar imi place.
O zi buna!
Ce frumos!
atat de frumos..
Trimiteți un comentariu