ah, din greşeală...

ai lăsat un vid în viaţa mea sub forma unui dormitor gol
alungam împreună ore de singurătate cu aceeaşi palmă
pusă pe umărul plâns al celuilalt
până când lacrimile au secat

de atunci
mi-am ascuns inima într-un bloc gri sub paltonul unei bătrâne
cu ochii cârpiţi de fumul tămâii care arde în bucătărie
gerul a început să muşte din sânii ei flasci
se prinde cu noduri de coastele calcinate
iar acum aruncă câte o ancoră pe minut
spre inimă

femeia nu spune nimic niciodată
la sfârşit de lună
când vin să-i plătesc chiria pentru un atriu funcţionabil
tace
pieptul i se zdruncină din ce în ce mai tare
o să moară în curând şi trebuie să-mi găsesc alt apartament

***

ce fac ce facem ce ne facem de fapt ţie nu-ţi pasă
unde să mă mai mut
ah iertaţi-mă v-am lovit
scuză-ţi-mă ne cunoaştem parcă vă ştiu de undeva
a nu
e o greşeală
ştiţi cumva vreo croitorie
îmi duc inima la peticit am câteva vene de cumpărat
de fapt
am nişte panglici de legat scrisori într-o cutie de nisip
are nişte faruri pe ea ah, aveţi una la fel?
ce drăguţ
poate cutiuţele noastre vor ieşi la o cafea cândva
până atunci arataţi-mi vă rog
drumul
spre o mercerie
că mă grăbesc...