luni, ianuarie 7

cele patru puncte


intro:
o carte de anatomie mutantă spune că inima este un muşchi 
dar
dacă ar fi un muşchi 
n-ar trebui să fie mai puternică?

nord - unu/ înainte)
pentru atunci când
rămâi singur cu noaptea-n braţe
să nu-ţi faci niciodată cafea cu lapte
fiindcă înnebuneşti căutând zorii înălţaţi odată cu măseaua de minte
a bunicului şi va fi prea târziu
să mai iubeşti atunci;

sud - doi/ înapoi)
pentru atunci când
el sau ea coboară pleoapa şi nu-ţi mai răspunde
amintirilor gândurilor sau rupturilor provocate de sunetele reci
ascunse sub timpan şi şlefuite cu şmirghelul pielii
să nu uiţi să zâmbeşti măcar o dată pentru ziua
de ieri;

vest - trei/ stânga)
pentru atunci când
miroase a salată de frunze plesnite de pantofi nepăsători
femeile trec de obicei fără să privească trotuarele zgrunţuroase
poc poc poc
tocuri înalte balerini botine uneori bocanci
care-ţi lasă urme pe muşchiul cardiac
să dai cu triplu sec şi lime şi laşi zefirul să-ţi sufle
durerea;

est - patru/ dreapta)
pentru atunci când
îţi va fi frică să m-asculţi cântând sarcasmul în urechile
celor ce te-au iubit te-au dat dracului te-au urât te-au uitat
şi nu şi-au mai adus aminte că ura din iubire naşte monştri verzi
ţine minte că eu
eu...
rămân (sau nu)* eu.


*pentru că pentru unii am rămas, pentru alţii nici măcar nu mai vreau să fiu.

Niciun comentariu: