duminică, februarie 15

mi-am luat munţii-n ghiozdan şi-am plecat de-acasă


I. prolog  
   asta se întâmpla demult, când
   voi, dragii mei, nici măcar
   nu deschiseserăţi cerul pentru a-i face cărare lui iisus,
   înainte să aflaţi că olimpul nu există decât atunci
   când poseidon
   umple mările de otrăvuri

sursă

                                       1. motivul
am plecat când frigiderul era plin de gheţari şi
antarctica se topise
pentru că munţii mei începuseră să joace soarele
cu laba piciorului

                                       2. bagajul
am luat cu mine:
   - o conservă de compot de ananas pentru că
era iarnă ningea cu oameni de zăpadă importaţi din hawaii
   - o caracatiţă în borcan pentru cerneală pentru stilou pentru
jurnal
   - o cutie de chibrituri pentru pădurile care vor să-mi
fure munţii
   - o ceaşcă de porţelan cu marginile aurite în care să
fac ceai din munţi
   - sufletul într-un buzunar dar
l-am pierdut într-o benzinărie
       
                                      3. şi-apoi/ încotro?
nu ştiu
încă merg
nu m-am hotărât
______________________________________________

I’m confused. Really confused. And it’s a lot deeper than you think. Deeper, darker, colder.
— Haruki Murakami

Niciun comentariu: