marți, octombrie 1

scurt.

Eşti fericit?

Înainte să răspunzi repezit cum o faci în fiecare zi, du-te şi deschide fereastra; ştiu că probabil plouă şi că abia aştepţi să-mi azvârli cuvintele vulgare ce-ţi răsună până în străfundurile minţii pentru că te-ai udat şi crezi că le voi accepta bucuroasă ca pe un os, dar eu o să-ţi mulţumesc, o să-ţi spun că n-am nevoie de ele şi te voi pune să priveşti iarăşi pe fereastră, să taci şi să mă asculţi. Încearcă să te uiţi în bucătăria bătrânei din blocul de vis-a-vis. Ţi se pare întunecată? Nu, nu-i din cauza norilor care au căsăpit cerul, ci din cauza faptului că nu şi-a mai plătit factura la lumină de trei luni şi compania a luat în sfârşit decizia să-i deconecteze firele, ca unui bolnav în comă renegat de rude în patul mizer de spital.
A intrat acum. Din dulăpioarele agăţate pe pereţi scoate o ceaşcă din porţelan îngălbenit şi un ibric înnegrit. Pentru că probabil nu vezi ce mai ascund cele două dulapuri care îşi transformă uşiţele în paravane pentru ochii tăi, îţi pot spune eu: câteva furculiţe de plastic, o singură lingură de inox, un castron, o oală şi o tigaie. Şi nişte hârtii. Facturi peste facturi, toate neplătite. De-aia sunt caloriferele reci, de-aia nu se mai aprinde becul. De-aia televizorul e invadat de purici care încearcă să spargă ecranul Teletext-ului de vârsta ta şi a nepoţilor ei pe care nu ştie dacă îi are. Cum nu ştie de altfel nici unde îi sunt copiii sau dacă au ce mânca sau dacă nu cumva au un acoperiş din carton deasupra capului.
Aragazul bătrânei îţi aminteşte probabil de aragazul bunicii tale de pe vremea când era tânără. Alături, pe masă, şade o duzină de pachete de chibrituri umede, dar încă suficient de uscate cât să aprindă un foc. „Depinde ce fel de foc”, îşi spune bătrâna în fiecare dimineaţă, „foc «de căldură» sau foc «de vânt»”. Alege focul „de căldură” în fiecare dimineaţă, blestemându-şi de fiecare dată laşitatea.
Priveşte în gol câteva secunde, probabil tu nu vezi decât cum rămâne cu băţul de chibrit arzând între degete pentru câteva secunde. Vezi apoi cum tresare uşor când focul îi mângâie pielea, dar singura mişcare pe care o face e să-şi tragă mâneca puloverului ponosit mai aproape de căldură.

Poţi să închizi fereastra, ţi-a intrat apa-n casă.
Acum răspunde-mi: eşti fericit?

Un comentariu:

Rosaline spunea...

cred ca da.