sângele nu curge întotdeauna la sfârşit

"Red Tea" - altingfest

"Mă uit în sus, sunt printre stele,
stele reci ca picioarele mele" (Alexandrina - "Aproape")

străzile sunt roşii
felinarele fosforescente luminează apusul
sau poate e invers
soarele mi-e frate când îl văd murind în fiecare seară
renăscând din propria carne arsă ca o pasăre phoenix
aceeaşi care a dat foc avioanelor din hârtie
răpite de vânt

îmi construiesc aripi din vieţile oamenilor pe care îi iubesc
şi-ntreb cerul dacă Icar ar fi mândru de mine
mă agăţ de-o ramură ca să mă urc fără scară
la tavanul de care se-agaţă toţi aştrii când cresc
dedesubt oamenii mă privesc făcându-şi cruce
ei nu înţeleg că eu n-am înnebunit, nu
eu sunt acelaşi om dintotdeauna
ei sunt cei cărora le e frică de înălţime
eu sunt doar fetiţa căreia îi e frică de întuneric

zgomotul monezii aruncate de un trecător trezeşte norii
şi începe ploaia
auzi la el,
vrea să-mi decidă şirul vieţii dând cu banul